@DyaKosta 8 September 2021 edited more from that month

Cugetare

Domnu! Domnu! cât costă un zâmbet?  M-a întrebat în lacrimi un copil, Rămânând blocat ca un mic propil, Arătând spre vecina c-un deget. Domnu! Vă rog! Doar un simplu zâmbet! Vreau să îi mai cumpăr doar pentru ea, Astăzi să i-l ofer doar pentru mama! Oare se vinde la noi sau in Tibet?  Vând și copilăria dacă e … Doar să o mai văd zâmbind din nou, iar! Spuneți-mi ca să dau și în ziar: Ofer viața mea pentr-o sclipire! Vă rog domnu’, nu! Nu plecați, vă rog! Îndrumați-mă spre cel ce poate  Din cavou să o scoată de poate Și să-i redea a vieții dulce drog. Măcar să-i transmiteți că o aștept În vise albe să-mi cânte încet, Să-mi aline al meu negru bocet Și să mă strângă iar al ei piept. Să-mi spună acea poveste cu crai, Cu zâne albe și care mereu Înving balaurul, dar și pe zmeu … Și adormeam mereu cu al ei grai Iar într-o zi voi fi și mireasă, Că îi voi purta rochia, ca ea. Și-o voi face mândră, nu voi fi rea. Și mereu mă voi ruga, la masă. Multumesc că m-ați ascultat nenea Și mă scuzați de deranj, dar sunteți - Noi vecini și sigur vă cunoașteți. Să-i spuneți că întreb mereu de ea!